În literatura de specialitate, organele administraţiei publice sunt definite ca fiind organele de stat care înfăptuiesc, în concret, activitatea puterii executive – a administraţiei publice locale.
Din această definiţie, putem desprinde următoarele trăsături specifice consiliului local al comunei Armeniș, după cum urmează:
Este un organ de stat, ceea ce implică pentru asigurarea sarcinilor lor specifice, posibilitatea de a folosi forţa publică a statului;
Este înfiinţat prin lege, ceea ce îi conferă autoritatea publică de care are nevoie în îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin;
Întreaga activitate se desfăşoară pe baza şi în vederea executării legii;
Actele juridice adoptate sunt supuse unui control de legalitate prevăzut de lege, exercitat, în principal prin prefect;
Activitatea acestor organe este realizată în practică de un personal de specialitate – funcţionari publici, personal contractual şi demnitari, funcţii eligibile;
Întreaga activitate se desfăşoară în interesul comunei precum şi al particularilor, persoane fizice sau juridice;
Potrivit Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, autorităţile prin care se realizează autonomia sunt:
-consiliul local ca autoritate deliberativă;
-primarul ca autoritate executivă la nivel local;
În clasificarea după modul lor formare a organelor administraţiei publice, atât autoritatea locală deliberativă cât şi cea executivă sunt organe alese în condiţiile legii.
Primarul, viceprimarul, secretarul comunei, împreună cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structura funcţionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei, care aduce la îndeplinire hotarârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.
Aşadar, în structura Primăriei se regăsesc următoarele categorii de personal:
-funcţii alese – primarul, ales prin vot direct şi viceprimarul ales prin vot indirect, de către consiliul local, din rândurile membrilor acestuia;
-funcţionari numiţi funcţionari publici – numiţi de regulă în urma susţinerii unui examen sau concurs al căror statut este prevăzut de Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarului public şi Legea nr. 7/2004 privind Codul de Conduită a funcţionarilor publici;
-personal contractual – angajat potrivit Legii nr. 53/2003 Codul Muncii a căror conduită este prevăzută de Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice.
Aceasta ultimă clasificare prezintă importanţă, deoarece , în funcţie de categoria din care face parte angajatul, numirea, evaluarea, promovarea, sancţionarea, etc. se fac în mod diferit.
Activitatea Primăriei nu ar putea fi analizată decât în strânsă legătură cu activitatea şi atribuțiile consiliului local, motiv pentru care, în continuare ne vom referi în paralel atât la activitatea primarului, a aparatului propriu de specialitate cât şi la activitatea consiliului local, ca organ deliberativ. Această abordare apare necesară, din punct de vedere al managementului public, întrucât „obținerea unor rezultate complexe şi într-un volum cantitativ mai mare necesită munca în comun a mai multor persoane”.
Primar: Vela Ioan Cristian
Viceprimar: Viceprimar Popescu Ioan
Secretar: Ghinescu Vasile
Contabil: Miculescu Monica Maria
Scopul primar al instituţiei este satisfacerea necesităţilor persoanelor pe care le deservesc şi nu urmărirea realizării profitului sau maximizarea acestuia şi realizarea bunăstării sociale.
În instituţia publică pot fi identificate, pornind de la atribuţiile legale, mai multe obiective care le-am putea clasifica astfel:
Obiective de ordin financiar;
Obiective de ordin edilitar-gospodăresc;
Obiective de ordin social;
Obiective de ordin financiar
Pentru stabilirea obiectivelor din prima categorie trebuie pornit de la faptul că instituţia publică acţionează cu resurse umane limitate ca număr, în limita unui buget bine definit încă de la începutul anului, situaţie în care, rolul managementului este acela de utilizare mai eficientă a resurselor umane şi a tehnologiei, pentru obţinerea celui mai bun rezultat.
Principalele resurse financiare se realizează din impozite şi taxe stabilite prin lege, impozite şi taxe speciale stabilite prin hotărâre a consiliului locale precum şi din sume defalcate repartizate de Consiliul Judeţean Caraş-Severin.
Dimensionarea fondurilor instituţiei publice sunt „prestabilite” prin acte normative, la dispoziţia consiliului local rămânând stabilirea taxelor speciale permise de lege. În marea lor majoritate, taxele speciale se stabilesc pentru acoperirea cheltuielilor funcţionării unui serviciu şi se dimensionează în funcţie de numărul beneficiarilor acestor servicii, mai precis, au o destinaţie precisă, aceea de a face serviciul „să funcţioneze”.
Obiective de ordin edilitar-gospodăresc:
-administrarea domeniului public şi privat;
-stabilirea priorităţilor în amenajarea teritoriului;
-stabilirea planului de apărare împotriva incendiilor, inundaţiilor, dezastrelor, efectelor meteorologice periculoase şi repartizarea fondurilor necesare pentru realizarea acestor obiective;
-stabilirea obiectivelor referitoare la construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor, podurilor şi a altor căi de comunicaţie de interes local;
-stabilirea lucrărilor de investiţii de interes local şi includerea acestora în lista de investiţii anexă la bugetul local;
-stabilirea obiectivelor privind protecţia şi refacerea mediului înconjurător, în scopul creşterii calităţii vieţii;
-obiective privind înfiinţarea unor instituţii de binefacere de interes local;
-obiective privind înfiinţarea de târguri şi oboare, în funcţie de capacităţile locale de desfacere a produselor agricole şi animale;
-obiective privind înfiinţarea unor locuri de agrement;
-stabilirea proiectelor de interes local;
Obiective de ordin social:
-referitoare la funcţionarea serviciilor publice de învăţământ, sănătate şi cultură;
-stabilirea obiectivelor asigurării serviciului public de apărare împotriva incendiilor, de apărare a liniştii şi ordinii publice, sport şi agrement;
-stabilirea obiectivelor privind protecţia şi asistenţa socială;
-stabilirea obiectivelor privind măsurile de protecţie a drepturilor copilului;
-asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor;
Am făcut aceste precizări pentru a sublinia importanţa aducerii la cunoştinţa beneficiarilor serviciilor publice despre modul de funcţionare şi finanţare a acestora, pentru eliminarea tuturor “suspiciunilor” cu privire la modul de gestionare a fondurilor, dar mai ales pentru a diminua efectul comunicării informale care în majoritatea cazurilor are rezultate dezastroase. O atentă comunicare formală, oficială, dar mai ales o corectă comunicare a necesităţii şi a raţionamentelor instituirii unei taxe speciale are, în practică, efectul scontat, acela de a “lămuri” clientul că de achitarea în termen taxelor datorate depinde însăşi funcţionarea serviciului.
Tot din obiectivele prezentate mai sus se poate vedea că un rol important în are transparența decizională şi în domeniul social şi edilitar gospodăresc, prin informarea cu privire la drepturile şi măsurile de ocrotire de care pot beneficia cetățenii, respectiv cu privire la modul de utilizare a fondurilor publice pentru realizarea unor investiții. În acest fel, cetățeanul, pe care în această ipostază îl vom numi “contribuabil”, va şti că prin taxele plătite şi-a adus contribuția la o parte dintr-o investiție necesară şi oportună.